Deși se tot rostogolește prin toate mediile teoria conform căreia România prin orașul Sulina și instituția Comisiei Europene a Dunării a găzduit prima structură a unei formațiuni de tip Uniune Europeană, în realitate atât Sulina cât și cursul Dunării maritime s-au aflat sub exclusiva administrare a Austriei care refuzase returnarea acestora către țara noastră conform înțelegerii inițiale. România reușește abia în 1938, profitând și de ocuparea Austriei de către Germania, să reia controlul asupra navigației fluviale pe sectorul Dunării maritime, în urma eforturilor și demersurilor făcute de către Regele Carol II, Nicolae Titulescu, Petre Comnen și Constantin Contzescu.

În urma acțiunii acestora statulul C.E.D. primește 8 modificări după cum urmează:

  • Până acum toate infracțiunile și procesele de daună se judecau de Comisie, în urma actelor dresate tot de ea, iar amenzile se încasau în folosul ei. De acum actele se vor dresa de către autoritățile române și judecata se va face de către instanțele din țara noastră. Autoritatea exclusivă a Căpitanului de Port și Inspectoratului C.E.D. trec în subordinea statului român.
  • Navigația și poliția ei trec în subordinea statului român.
  • Statul român va aplica regulamentul de navigație, agenții C.E.D. rămânând fără acest drept.
  • Pilotajul care era deținut obligatoriu de către străini va fi în proporție de 60% realizat de români.
  • Lucrările tehnice vor fi executate de către statul român, în cadrul P.C.A. - ului după planurile inginerilor români care vor lucra în interesul statului nostru.
  • Taxele vor fi încasate de către P.C.A. și nu de către C.E.D. ca până atunci.
  • Serviciul sanitar trece la guvernul român.
  • Bunurile mobile și imobile, nave, drăgi, devin românești.