Grație a trei societăți culturale: Societatea Muzeului (înființată în 1872), Societatea sud-ungară de istorie și arheologie și Societatea naturaliștilor, la Timișoara a fost înființat Muzeul Banatului. Prefecți cu pricepere și cultură, profesori care au adunat o viață întreagă obiecte muzeologice și-au donat colecțiile acestor societăți, fiind baza pe care a fost clădit muzeul.


Din 1922 și până în 1930 s-au realizat numeroase lucrări de reamenajare și modernizare, însă clădirea devenise neîncăpătoare pentru numărul din ce în ce mai mare de exponate și s-a cerut mutarea muzeului în Castelul Huniade. 

În luna februarie 1930 colecția muzeului arăta astfel:

  • antichități - 35.000 buc
  • numismatică - 25.000 buc.
  • pictură - 582 buc.
  • sculptură - 95 buc.
  • secția etnografică - 1.600 buc.
  • artă industrială - 1.500 buc.
  • secția militară - 500 buc.
  • artă bisericească - 120 buc.
  • secția științe naturale - 5.000 buc.
  • biblioteca - 2.000 volume
  • arhiva - 4.000 volume

secția arheologică

grup ceramică preistorică

secția etnografică

galeria de tablouri

secția armelor

Secția arheologică este cea mai bogată. Arheologii au adus la suprafață multe resturi de civilizație din epocile neolitică și aeneolitică, acestea fiind cele mai bine reprezentate în cadrul muzeului. Epoca romană este reprezentată doar de 20 de piese - stele funerare, altare și inscripții. Însă se spera la o creștere substanțială a acestora pe parcursul evoluției săpăturilor la Tibiscum, Berzovia, Pojejena și alte castre și cetăți.

Mare parte a lucrărilor aflate în pinacotecă poartă semnătura artiștilor bănățeni. În ultimii ani aceasta s-a îmbogățit cu lucrări aparținând unor artiști precum: Ioan Zaicu, N. Velceleanu, N. Turcu, Nedelcu, I. Isac, C. Liuba, G. Groza, C. Rugescu, C. Minișan, N. Grigorescu, Schweitzer-Cumpăna, G. Mircescu, I Nițescu și alții.

La capitolul opere ale unor artiști străini găsim: Caracci, Pompeo Battoni, Donato, Schiavone, Pietro Rotari, Marcello Venusti, Luca Giordano, L. Kranach și alții.

Secția etnografică se compune numai din produse bănățene, îndeosebi din țesături și broderii românești și din o itneresantă serie de ceramică.

Secția artă industrială conține în mare parte porțelanuri și ceramică veche, locală și străină, o considerabilă colecție de ceasuri, obiecte din fier și aramă bătută, mulaje, etc.

Secția militară conține puști, pistoale și iatagane orientale, din epoca ocupației turcești, steaguri istorice li obiecte ce au aparținut unor generali din regiune, dar și o serie de fotografii din timpul primului război mondial.

Secția bisericească a fost înființată în 1929 având în componență piese ce au aparținut bisericii românești bănățene din trecut.

Biblioteca este formată în mare parte din lucrări arheologice și de istorie a artelor scrise în limba germană și maghiară.