În noaptea de 24 aprilie 1922, tancul petrolier KIMA sub pavilion elen a luat foc în rada interioară a Portului Constanța în timp ce se pregătea de plecare. Vaporul fusese transformat provizoriu în petrolier, fiind încărcat cu 250 de tone de benzină în bidoane și butoaie.






Focul a pornit în timp ce se activau cazanele motorului pentru a părăsi portul. Echipajul a apucat să părăsească nava. Incendiul a durat două zile, din cauza violenței flăcărilor și a exploziilor niciun remorcher nu s-a putut apropia de vapor. 



În data de 26 aprilie 1922 se scufundă pe babord, paralel cu digul de larg, cantități importante de benzină fiind împrăștiate în port. Se decide o intervenție rapidă a echipajelor Serviciului Porturilor Maritime pentru sigilarea epavei și recuperarea benzinei - 87.7 tone care mai apoi a fost valorificată pentru 1.090.000 lei.


În 1931 se decide ranfluarea epavei care stânjenea traficul la intrarea în port. Pentru aceasta cu ajutorul unei barje cu cupă de excavator s-au curățat depunerile din santine, apoi s-a refăcut etanșarea epavei și cu ajutorul pompelor navei de salvare "King Lear" s-a evacuat apa din vapor și s-a pompat aer. Lucrările de ranfluare au început în mai 1931 și s-au finalizat în 9 august când s-a reușit aducerea epavei la 10 m de cheu. Până în 20 august s-au executat lucrări de degajare a materialelor de la bord pentru a readuce nava în poziția normală.